ISTSS Logo ISTSS Logo
 
Home > Public Resources > ISTSS Briefing Papers > Briefing Paper: Global Climate Change and Trauma

Briefing Paper: Global Climate Change and Trauma

Download this Briefing Paper (PDF)

An overview of this briefing paper is available in 11 languages.

Briefing Paper Working Group Members

Jura L. Augustinavicius, PhD
McGill University, Canada
Johns Hopkins University, United States

Sarah R. Lowe, PhD
Yale University, United States

Alessandro Massazza, PhD
London School of Hygiene and Tropical Medicine, United Kingdom

Katie Hayes, PhD
University of Toronto, Canada

Christy Denckla, PhD
Harvard University, United States

Ross G. White, PhD
University of Liverpool, United Kingdom

Carissa Cabán-Alemán, MD
Florida International University, United States

Susan Clayton, PhD
The College of Wooster, United States

Lena Verdeli, PhD
Columbia University, United States

Helen Berry, PhD
Macquarie University, Australia  

The authors gratefully acknowledge valuable input from Dr. Diane Elmore Borbon, Dr. Judith Bass, Dr. Elana Newman, and Dr. Angela Nickerson of the ISTSS Public Health and Policy Committee and Dr. Debra Kaysen, ISTSS Immediate Past-President. The authors wish to thank Virginia McCaughey for creating the figure that accompanies this briefing paper.  

Suggested citation: Augustinavicius, J. L., Lowe, S. R., Massazza, A., Hayes, K., Denckla, C., White, R. G., Cabán-Alemán, C., Clayton, S., Verdeli, L., Berry, H. (2021) Global climate change and trauma: An International Society for Traumatic Stress Studies Briefing Paper. Retrieved from: https://istss.org/public-resources/istss-briefing-papers/briefing-paper-global-climate-change-and-trauma

Overview

Brazilian Portuguese | Bulgarian | Dutch | English | French | German | Italian | JapaneseKoreanRomanian | Spanish


As human beings, our physical and mental health cannot be separated from the environments in which we live. Climate change, if left unaddressed, is projected to have catastrophic consequences on the mental health of entire populations. The impacts of climate change on traumatic stress and other aspects of mental health arise primarily from problems that are collectively, though not equally, experienced. These include insufficient political will and harmful policies, increased exposure to disasters, poverty, violence, the erosion of important places and landscapes, and harms to human physical health and the health of ecosystems, among others. This briefing paper describes the current state of knowledge in relation to climate change and trauma and highlights a number of gaps to encourage rapid development and collaboration on this topic across public health, policy, clinical, and research areas.

We describe how both acute and chronic or gradual climate change conditions can impact the frequency and severity of DSM-5 criterion A traumatic events which, in turn, can result in post-trauma psychopathology. We suggest that climate change contributes to traumatic stress and mental health burden through the accumulation of collectively but unequally experienced climate change-induced stressors over the life course across social, economic, and environmental domains. We also describe a growing area of research focused on the impacts of vicariously experienced stressors and anticipation of climate change-related stressors. We highlight a range of factors that may support and enhance mental health in the context of stressful climate change conditions, promote positive collective action, and contribute to psychosocial adaptation, as well as the need for further work in these areas. We specifically discuss theoretical implications of individual and collective action on post-traumatic growth and potential new areas of inquiry on post traumatic growth in the context of climate change. We include a range of relevant current and future public health, policy, clinical, and research initiatives, and make recommendations in each of these areas.

Effective and feasible methods for mitigating the impacts of climate change already exist and, if promptly and appropriately implemented, have the potential of preventing trauma for generations. We hope this briefing paper will serve to highlight currently available evidence and the evidence and action needed in order to prioritize, promote, and protect the mental health and well-being of people, communities, and societies in the face of climate change.


人類にとって、身体的・精神的な健康は、生活する環境と切り離すことはできません。気候変動を放置すれば、人口全体のメンタルヘルスに壊滅的な影響を及ぼすことが予想されます。気候変動が心的外傷性ストレスやその他の精神的健康に及ぼす影響は主として、平等ではないものの、集団で体験している問題に起因しています。これらの問題には、不十分な政治的意思や有害な政策、災害、貧困、暴力への曝露の増加、重要な場所や景観の浸食、人間の身体的健康や生態系の健康への弊害などが含まれます。この報告書では、気候変動とトラウマに関する知識の現状を説明し、いくつかのギャップを明らかにすることで、公衆衛生、政策、臨床、研究の各分野におけるこのテーマの迅速な開発と協力を促します。

急激な気候変動と慢性的・段階的な気候変動の両方が、DSM-5の基準Aの心的外傷的出来事の頻度と重症度に影響を与え、その結果、心的外傷後の精神症状を引き起こす可能性があることを本報告では記載しています。社会的、経済的、環境的な領域で、生涯にわたり気候変動誘発ストレッサーを集団として、しかし不均等に体験することにより、結果として気候変動が心的外傷性ストレスや精神的負担の一因となっていることを私たちは指摘しました。また、代理受傷として体験したストレッサーの影響や、気候変動に関連するストレッサーの予測に焦点を当てた研究分野が増えていることも紹介しています。加えて、気候変動によるストレス状態の中で、精神的な健康を支え、向上させ、積極的な集団行動を促し、心理社会的適応に寄与する可能性のあるさまざまな要因と、これらの分野における今後の研究の必要性についても述べています。特に、心的外傷後の成長における個人的および集団的行動の理論的意味合いと、気候変動の文脈における心的外傷後の成長に関する新たな研究分野の可能性について論じています。さらに、現在および将来の公衆衛生、政策、臨床、研究に関連するさまざまな取り組みを紹介し、これらの分野における提言を行っています。

気候変動の影響を緩和するための効果的で実現可能な方法はすでに存在しており、迅速かつ適切に実施されれば、何世代にもわたってトラウマを防ぐことができる可能性があります。この報告書が、気候変動に直面している人々、コミュニティ、社会の心の健康と福祉を優先し、促進し、保護するために、現在入手可能なエビデンスと必要な行動を明らかにすることに役立つことを願っています。


인간으로서 우리의 신체적 정신적 건강은 우리가 살고있는 환경과 분리 될 수 없습니다. 기후 변화가 해결되지 않으면 전체 인구의 정신건강에 치명적인 결과를 초래할 것으로 예상됩니다. 외상성 스트레스와 정신건강의 다른 측면에 대한 기후 변화의 영향은 주로 동등하지는 않지만 주로 집단적으로 경험 한 문제에서 발생합니다. 여기에는 불충분 한 정치적 의지와 해로운 정책, 재난에 대한 노출 증가, 빈곤, 폭력, 중요한 장소와 경관의 침식, 인간의 신체 건강 및 생태계 건강에 대한 해가 포함됩니다. 이 브리핑 문서는 기후 변화 및 트라우마와 관련된 현재의 지식 상태를 설명하고 공중보건, 정책, 임상 및 연구 분야에서 이 주제에 대한 신속한 개발 및 협력을 장려하기 위한 여러 공백들을 강조합니다.

우리는 급성 및 만성 또는 점진적인 기후 변화 조건이 어떻게 DSM-5 기준 A 외상성 사건의 빈도와 심각성에 영향을 미칠 수 있는지 설명하며, 이는 결국 외상 후 정신병리학을 초래할 수 있습니다. 우리는 기후 변화가 사회, 경제 및 환경 영역에 걸친 삶의 과정에 걸쳐 집단적으로 그러나 불평등하게 경험한 기후 변화 유발 스트레스 요인의 축적을 통해 외상 스트레스와 정신건강 부담에 기여한다고 제안합니다. 또한 대리 경험이있는 스트레스 요인의 영향과 기후 변화 관련 스트레스 요인에 대한 예상에 초점을 맞춘 증가하고 있는 연구 분야를 설명합니다. 우리는 스트레스가 많은 기후 변화 조건에서 정신건강을 지원 및 향상시키고, 긍정적인 집단 행동을 촉진하며, 심리 사회적 적응에 기여할 수 있는 다양한 요인을 강조하고 이러한 영역에서 추가 작업의 필요성을 강조합니다. 우리는 특히 외상 후 성장에 대한 개인 및 집단 행동의 이론적 의미와 기후 변화의 맥락에서 외상 후 성장에 대한 잠재적인 새로운 조사 영역에 대해 논의합니다. 우리는 현재와 미래의 관련 공중 보건, 정책, 임상 및 연구 이니셔티브를 포함하고 각 영역에서 권장 사항을 제시합니다.

기후 변화의 영향을 완화하기 위한 효과적이고 실행 가능한 방법은 이미 존재하며, 신속하고 적절하게 실행된다면자손 대대로 트라우마를 예방할 수있는 잠재력이 있습니다. 우리는 이 브리핑 문서가 현재 이용 가능한 증거와 기후 변화에 직면한 사람, 지역사회 및 사회의 정신건강과 복지의 우선순위를 매기고, 촉진 및 보호하는 데 필요한 증거 및 조치를 강조하는 데 도움이 되기를 바랍니다.


Como seres humanos, nossa saúde física e mental não pode ser separada dos ambientes em que vivemos. A mudança climática, se deixada sem atenção, projeta-se para ter consequências catastróficas sobre a saúde mental de populações inteiras. Os impactos da mudança climática sobre o estresse traumático e outros aspectos da saúde mental surgem principalmente de problemas que são experienciados coletivamente, embora não de forma igualitária. Estes incluem vontade política insuficiente e políticas prejudiciais, maior exposição a desastres, pobreza, violência, a erosão de locais e paisagens importantes e danos à saúde física humana e à saúde dos ecossistemas, entre outros. Este briefing paper descreve o estado atual do conhecimento em relação às mudanças climáticas e trauma e destaca uma série de lacunas para encorajar o rápido desenvolvimento e colaboração neste tópico em todas as áreas de saúde pública, política, clínica e pesquisa.

Descrevemos como tanto as condições agudas e crônicas ou de mudança climática gradual podem impactar a frequência e a severidade de eventos traumáticos no critério A do DSM-5 que, por sua vez, podem resultar em psicopatologia pós-traumática. Sugerimos que a mudança climática contribui para o estresse traumático e a sobrecarga na saúde mental através do acúmulo de estressores induzidos pela mudança climática coletivamente, mas desigualmente experienciados ao longo da vida nos domínios sociais, econômicos e ambientais. Também descrevemos uma área crescente de pesquisa focada nos impactos dos estressores vicariamente experienciados e na antecipação dos estressores relacionados à mudança climática. Destacamos uma série de fatores que podem apoiar e promover a saúde mental no contexto de condições estressantes da mudança climática, promover ações coletivas positivas e contribuir para a adaptação psicossocial, bem como a necessidade de pesquisas adicionais nessas áreas. Discutimos especificamente as implicações teóricas da ação individual e coletiva no crescimento pós-traumático e potenciais novas áreas de investigação no crescimento pós-traumático no contexto da mudança climática. Incluímos um conjunto de iniciativas relevantes atuais e futuras de saúde pública, políticas, clínicas e de pesquisa, e fazemos recomendações em cada uma dessas áreas.

Métodos eficazes e viáveis para mitigar os impactos da mudança climática já existem e, se pronta e adequadamente implementados, têm o potencial de prevenir trauma por gerações. Esperamos que este briefing paper sirva para destacar as evidências atualmente disponíveis e as evidências e ações necessárias para priorizar, promover e proteger a saúde mental e o bem-estar das pessoas, comunidades e sociedades diante das mudanças climáticas.


Como seres humanos, nuestra salud física y mental no puede separarse del entorno en el que vivimos. Se prevé que el cambio climático, si no se aborda, tendrá consecuencias catastróficas en la salud mental de poblaciones enteras. Las repercusiones del cambio climático en el estrés traumático y otros aspectos de la salud mental surgen principalmente de problemas que se experimentan de forma colectiva, aunque no por igual. Entre ellos se encuentran la falta de voluntad política y las políticas perjudiciales, el aumento de la exposición a las catástrofes, la pobreza, la violencia, la erosión de lugares y paisajes importantes y los daños a la salud física humana y a la salud de los ecosistemas, entre otros. Este documento informativo describe el estado actual de los conocimientos en relación con el cambio climático y los traumas y destaca una serie de brechas para fomentar el rápido desarrollo y la colaboración en este tema en los ámbitos de la salud pública, la política, la clínica e y la investigación.

Describimos cómo las condiciones del cambio climático, tanto agudas como crónicas o graduales, pueden influir en la frecuencia y la gravedad de los eventos traumáticos según el criterio A del DSM-5 que, a su vez, pueden dar lugar a psicopatología postraumática. Sugerimos que el cambio climático contribuye al estrés traumático y a la carga de salud mental a través de la acumulación de factores de estrés inducidos por el cambio climático, experimentados de forma colectiva pero desigual, a lo largo de la vida en los ámbitos social, económico y medioambiental. También describimos un área de investigación creciente centrada en los impactos de los estresores experimentados indirectamente y de la anticipación a los estresores relacionados con el cambio climático. Destacamos una serie de factores que pueden apoyar y mejorar la salud mental en el contexto de las condiciones estresantes del cambio climático, promover la acción colectiva positiva y contribuir a la adaptación psicosocial, así como la necesidad de seguir trabajando en estas áreas. En concreto, analizamos las implicaciones teóricas de la acción individual y colectiva en el crecimiento postraumático y las posibles nuevas áreas de investigación sobre el crecimiento postraumático en el contexto del cambio climático. Incluimos una serie de iniciativas actuales y futuras relevantes en materia de salud pública, política, clínica e investigación, y hacemos recomendaciones en cada una de estas áreas.

Ya existen métodos eficaces y viables para mitigar los impactos del cambio climático y, si se aplican con prontitud y de forma adecuada, tienen el potencial de evitar traumas por varias generaciones. Esperamos que este documento informativo sirva para poner de relieve las pruebas disponibles en la actualidad, así como la información y medidas necesarias para dar prioridad, promover y proteger la salud mental y el bienestar de las personas, las comunidades y las sociedades frente al cambio climático.


En tant qu'êtres humains, notre santé physique et mentale est indissociable de l’environnement dans lequel nous vivons. Le changement climatique, s'il n'est pas pris en compte, aura des conséquences catastrophiques sur la santé mentale de populations entières. Les répercussions du changement climatique sur le stress posttraumatique et d'autres aspects de la santé mentale découlent principalement de problèmes que nous subissons de manière collective, mais pas égale. Il s'agit, entre autres, d'une volonté politique insuffisante et de politiques néfastes, d'une exposition accrue aux catastrophes, à la pauvreté, à la violence, à l'érosion de sites et géographiques importants, ainsi que d’atteintes à la santé physique humaine et à l’équilibre des écosystèmes. Ce document d'information décrit l'état actuel des connaissances sur le changement climatique et le psychotraumatisme, et souligne un certain nombre de lacunes afin d'encourager le développement rapide et la collaboration sur ce sujet dans les domaines de la santé publique, des politiques, de la clinique, et de la recherche.

Nous décrivons comment des conditions de changement climatique à la fois aiguës et chroniques ou graduelles peuvent avoir un impact sur la fréquence et la gravité des événements traumatiques selon le critère A du DSM-5 qui, à leur tour, peuvent entraîner une psychopathologie posttraumatique. Nous suggérons que le changement climatique contribue au stress posttraumatique et au fardeau de la santé mentale par l'accumulation de facteurs de stress induits par le changement climatique, collectivement mais inégalement vécus au cours de la vie, dans les domaines sociaux, économiques, et environnementaux. Nous décrivons également un domaine de recherche croissant axé sur l’impact des facteurs de stress vécus de manière indirecte, et sur l’anticipation des facteurs de stress liés au changement climatique. Nous soulignons une série de facteurs susceptibles de soutenir et d'améliorer la santé mentale dans le contexte de conditions stressantes liées au changement climatique, de promouvoir une action collective positive et de contribuer à l'adaptation psychosociale, ainsi que la nécessité de poursuivre les travaux dans ces domaines. Nous discutons spécifiquement des implications théoriques de l'action individuelle et collective sur la croissance posttraumatique et des nouveaux domaines potentiels de recherche sur la croissance posttraumatique dans le contexte du changement climatique. Nous incluons une série d'initiatives pertinentes actuelles et futures en matière de santé publique, de politique, de clinique et de recherche, et nous formulons des recommandations dans chacun de ces domaines.

Il existe déjà des stratégies efficaces et réalisables pour atténuer les effets du changement climatique qui, si mises en œuvre rapidement et de manière appropriée, pourraient prévenir les psychotraumatismes pour des générations. Nous espérons que ce document d'information servira à mettre en lumière les preuves actuellement disponibles ainsi que les preuves et les actions nécessaires pour donner la priorité, promouvoir et protéger la santé mentale et le bien-être des personnes, des communautés et des sociétés face au changement climatique.


Als mens kan onze lichamelijke en psychische gezondheid niet los worden gezien van de omgeving waarin we leven. Klimaatverandering zal, als er niets aan wordt gedaan, naar verwachting catastrofale gevolgen hebben voor de psychische gezondheid van hele bevolkingsgroepen. De gevolgen van de klimaatverandering voor traumatische stress en andere aspecten van de psychische gezondheid komen  in de eerste plaats voort uit problemen die collectief, maar niet door iedereen in gelijke mate, worden ervaren. Het gaat onder meer om onvoldoende politieke wil en schadelijk beleid, verhoogde blootstelling aan rampen, armoede, geweld, de erosie van belangrijke gebieden en landschappen, en schade aan de menselijke fysieke gezondheid en de gezondheid van ecosystemen. Deze briefing paper geeft een overzicht van de huidige kennis met betrekking tot klimaatverandering en traumatische ervaringen en identificeert een aantal hiaten om een snelle ontwikkeling en samenwerking over dit onderwerp op het gebied van de volksgezondheid, beleid, klinische en onderzoeksgebieden te stimuleren.

We beschrijven hoe acute en chronische of geleidelijke klimaatveranderingsomstandigheden de frequentie en ernst van DSM-5 criterium A traumatische gebeurtenissen kunnen beïnvloeden, en hoe die vervolgens kunnen resulteren in posttrauma-psychopathologie. Wij veronderstellen dat klimaatverandering bijdraagt aan traumatische stress en psychische klachten door de opeenstapeling van collectieve stressoren veroorzaakt door klimaatverandering, die echter niet evenredig tussen bevolkingsgroepen verdeeld zijn. Dit vind plaats gedurende de gehele levensloop en over sociale, economische en milieudomeinen heen. We beschrijven ook een groeiend onderzoeksgebied dat zich richt op de effecten van plaatsvervangende stressoren en het anticiperen op klimaatveranderings gerelateerde stressoren. We bespreken factoren die de psychische gezondheid kunnen verbeteren in de context van klimaat-gerelateerde stressoren, die positieve collectieve actie kunnen bevorderen en factoren die bijdragen aan psychosociale aanpassing, en de noodzaak voor verder werk op deze gebieden. We bespreken specifieke theoretische implicaties van individuele en collectieve daden op posttraumatische groei en potentiële nieuwe gebieden van onderzoek naar posttraumatische groei in de context van klimaatverandering. We bespreken relevante huidige en toekomstige volksgezondheids-, beleids-, klinische en onderzoeksinitiatieven, en doen aanbevelingen voor elk van deze gebieden.

Er bestaan inmiddels doeltreffende en haalbare methoden om de gevolgen van de klimaatverandering te veminderen en indien deze snel en op passende wijze worden toegepast, kunnen zij mogelijk trauma's voor de komende generaties voorkomen. Wij hopen dat dit document ertoe zal bijdragen dat de aandacht wordt gevestigd op de beschikbare evidentie en de evidentie en maatregelen die nodig zijn om de psychische gezondheid en het welzijn van mensen, gemeenschappen en samenlevingen prioriteit te geven te bevorderen en te beschermen ten aanzien van de klimaatverandering.


Als Menschen können wir unsere körperliche und geistige Gesundheit nicht von der Umgebung, in der wir leben, trennen. Der Klimawandel wird, wenn er ungebremst bleibt, voraussichtlich katastrophale Folgen für die psychische Gesundheit ganzer Bevölkerungen haben. Die Auswirkungen des Klimawandels auf traumatischen Stress und andere Aspekte der psychischen Gesundheit ergeben sich in erster Linie aus Problemen, die kollektiv, wenn auch nicht gleichermaßen, erlebt werden. Dazu gehören u.a. unzureichender politischer Wille und schädliche Strategien, erhöhte Exposition gegenüber Katastrophen, Armut, Gewalt, die Erosion wichtiger Orte und Landschaften sowie Schäden für die menschliche körperliche Gesundheit und die Gesundheit von Ökosystemen. Dieses Informationspapier beschreibt den aktuellen Wissensstand in Bezug auf Klimawandel und Trauma und hebt eine Reihe von Lücken hervor, um eine rasche Entwicklung und Zusammenarbeit zu diesem Thema in den Bereichen öffentliche Gesundheit, Politik, Klinik und Forschung zu fördern.

Wir beschreiben, wie sowohl akute als auch chronische oder allmähliche Bedingungen des Klimawandels die Häufigkeit und den Schweregrad traumatischer Ereignissen nach DSM-5 Kriterium A beeinflussen können, was wiederum zu posttraumatischer Psychopathologie führen kann. Wir vermuten, dass der Klimawandel zu traumatischem Stress und psychischer Belastung durch die Akkumulation von kollektiven, aber ungleich erlebten Klimawandel-induzierten Stressoren über den Lebensverlauf in sozialen, ökonomischen und ökologischen Bereichen beiträgt. Wir beschreiben auch einen wachsenden Bereich der Forschung, der sich auf die Auswirkungen von stellvertretend erlebten Stressoren und die Antizipation von klimawandelbedingten Stressoren konzentriert. Wir heben eine Reihe von Faktoren hervor, welche die psychische Gesundheit im Kontext stressreicher Klimawandelbedingungen unterstützen und verbessern, positives kollektives Handeln fördern und zur psychosozialen Anpassung beitragen können. Auch weisen wir auf, den Bedarf an weiterer Arbeit in diesen Bereichen hin. Wir diskutieren speziell die theoretischen Implikationen von individuellem und kollektivem Handeln auf posttraumatisches Wachstum und mögliche neue Forschungsbereiche zu posttraumatischem Wachstum im Kontext des Klimawandels. Wir schließen mit einer Reihe relevanter aktueller und zukünftiger Initiativen im Bereich der öffentlichen Gesundheit, der Politik, der Klinik und der Forschung ein und geben Empfehlungen zu jedem dieser Bereiche.

Es gibt bereits wirksame und praktikable Methoden zur Abschwächung der Auswirkungen des Klimawandels, die bei rechtzeitiger und angemessener Umsetzung das Potenzial haben, Traumata für Generationen zu verhindern. Wir hoffen, dass dieses Informationspapier dazu dient, den derzeit verfügbaren Wissensstand und die erforderlichen Maßnahmen hervorzuheben, um die psychische Gesundheit und das Wohlbefinden von Menschen, Gemeinschaften und Gesellschaften angesichts des Klimawandels zu priorisieren, zu fördern und zu schützen.


Come esseri umani, la nostra salute fisica e mentale è intrinsecamente legata all’ambiente in cui viviamo. Si prevede che il cambiamento climatico, se non affrontato, avrà conseguenze catastrofiche sulla salute mentale di intere popolazioni. L’impatto del cambiamento climatico sullo stress post-traumatico e su altri aspetti della salute mentale deriva principalmente da problemi che sebbene riguardino la collettività, non interessano ogni individuo allo stesso modo. Questi problemi includono tra gli altri una volontà politica insufficiente e politiche dannose per l’ambiente, una maggiore esposizione a disastri naturali, povertà, violenza, l'erosione di luoghi e paesaggi importanti, oltre che danni alla salute sia umana che degli ecosistemi. In questo articolo viene descritto lo stato attuale delle conoscenze sulla relazione tra cambiamento climatico ed eventi traumatici, e vengono anche evidenziate una serie di lacune per incoraggiare un rapido sviluppo e una collaborazione su questo tema in salute pubblica, politica, clinica e nella ricerca.

Viene inoltre mostrato come sia le condizioni di cambiamento climatico brusco che quello cronico o graduale possano avere un effetto sulla frequenza e sulla gravità degli eventi definiti traumatici secondo il criterio A del DSM-5 che, a loro volta, possono determinare una psicopatologia post-traumatica. Viene suggerito che il cambiamento climatico contribuisce allo stress post-traumatico e al carico di salute mentale attraverso l'accumulo nel corso della vita di eventi stressanti indotti dal cambiamento climatico collettivi ma non uniformemente subiti dai singoli individui, e che riguardano aspetti sociali, economici e ambientali. Si descrive inoltre un area di ricerca emergente incentrata sull’impatto dei fattori stressanti indiretti e sull'anticipazione di fattori stressanti legati ai cambiamenti climatici. Vengono inoltre evidenziati una serie di elementi che possono sostenere e migliorare la salute mentale nel contesto delle condizioni stressanti dovute al cambiamento climatico, promuovere un'azione collettiva positiva e contribuire all'adattamento psicosociale, così come la necessità di ulteriore lavoro in tali aree. Vengono discusse in modo specifico le implicazioni teoriche dell'azione individuale e collettiva sulla crescita post-traumatica e le potenziali nuove aree di indagine sulla crescita post-traumatica nel contesto del cambiamento climatico. Sono incluse una serie di rilevanti iniziative attuali o future di salute pubblica, politica, clinica e di ricerca, oltre che le raccomandazioni in ciascuna di queste aree.

Ad oggi esistono già strategie efficaci e attuabili per mitigare gli impatti del cambiamento climatico e, se prontamente e adeguatamente implementate, hanno il potenziale di prevenire possibili eventi traumatici per generazioni. Ci auguriamo che questo articolo informativo possa evidenziare i dati attualmente disponibili e le azioni necessarie per dare priorità, promuovere e proteggere la salute mentale e il benessere di persone, delle comunità e della società stessa di fronte al cambiamento climatico.


În calitate de ființe umane, sănătatea noastră fizică și mentală nu poate fi separată de mediul în care trăim. Se estimează că schimbările climatice, dacă nu sunt abordate, vor avea consecințe catastrofale asupra sănătății mentale a unor populații întregi. Impactul schimbărilor climatice asupra stresului traumatic și a altor aspecte ale sănătății mintale rezultă în primul rând din probleme care sunt trăite în mod colectiv, deși nu în mod egal. Printre acestea se numără voința politică insuficientă și politicile dăunătoare, expunerea sporită la dezastre, sărăcia, violența, eroziunea locurilor și peisajelor importante, precum și daunele aduse sănătății fizice umane și sănătății ecosistemelor, printre altele. Acest document de informare descrie pe scurt stadiul actual al cunoștințelor în legătură cu schimbările climatice și traumele și evidențiază o serie de lacune pentru a încuraja dezvoltarea rapidă și colaborarea pe această temă în domeniile sănătății publice, politicilor, clinic și cercetării.

Descriem modul în care atât condițiile acute, cât și cele cronice sau graduale ale schimbărilor climatice pot avea un impact asupra frecvenței și severității evenimentelor traumatice din DSM-5 criteriul A, care, la rândul lor, pot avea ca rezultat psihopatologia post-traumatica. De asemenea,  sugerăm că schimbările climatice contribuie la stresul traumatic și la degradarea sănătății mintale prin acumularea de factori de stres colectiv, dar inegal experimentați de schimbările climatice induse de schimbările climatice pe parcursul vieții în domenii sociale, economice și de mediu. De asemenea, descriem un domeniu de cercetare în creștere, axat pe impactul factorilor de stres experimentați indirect și pe anticiparea factorilor de stres legați de schimbările climatice. Subliniem o serie de factori care pot sprijini și îmbunătăți sănătatea mintală în contextul condițiilor stresante ale schimbărilor climatice, putand  promova acțiuni colective pozitive și pot contribui la adaptarea psihosocială, precum și necesitatea de a continua lucrările în aceste domenii. Discutăm în mod specific implicațiile teoretice ale acțiunii individuale și colective asupra creșterii posttraumatice și potențialele noi in domenii de cercetare privind creșterea posttraumatică în contextul schimbărilor climatice. Incluim o serie de inițiative relevante, actuale și viitoare, în domeniul sănătății publice, al politicilor, al clinicilor și al cercetării, și facem recomandări în fiecare dintre aceste domenii.

Există deja metode eficiente și fezabile de atenuare a impactului schimbărilor climatice și, dacă sunt implementate prompt și în mod corespunzător, au potențialul de a preveni traumele pentru generații întregi. Sperăm că acest document de informare pe scurt  va servi la evidențierea dovezilor disponibile în prezent, precum și a dovezilor și acțiunilor necesare pentru a prioritiza, promova și proteja sănătatea mintală și bunăstarea oamenilor, a comunităților și a societăților în fața schimbărilor climatice.


Като човешки същества нашето физическо и психическо здраве не може да бъде отделено от средата в която живеем. Прогнозите са, че ако не се вземат мерки срещу изменението на климата, това ще има катастрофални последици за психичното здраве на цели групи от населението. Въздействието на изменението на климата върху травматичния стрес и други аспекти на психичното здраве произтича преди всичко от проблеми, които се преживяват колективно, макар и не по еднакъв начин от всички. Сред тях са недостатъчната политическа воля и вредните политики, повишеното излагане на бедствия, бедността, насилието, ерозията на важни прородни обекти  и ландшафти, както и вредите за физическото здраве на хората , устойчивостта на екосистемите и др. Настоящият информационен документ описва актуалното  състояние на знанията във връзка с изменението на климата и травматичното въздействие и подчертава редица пропуски, за да насърчи бързото развитие и сътрудничество по тази тема в областта на общественото здраве, политиката, клиничните и изследователските области.

Разглеждаме както бързите , така и  постепенните изменение на климата които могат да повлияят  на честотата и тежестта на травматичните събития по критерий А на DSM-5, които от своя страна могат да доведат до посттравматична психопатология. Предполагаме, че изменението на климата допринася за травматичния стрес и тежестта върху психичното здраве чрез натрупването на колективни, но нееднакво  преживявани стресови фактори, предизвикани от изменението на климата  през целия човешки живот,както в социалните и икономическите така и екологичните области. Описваме също така нарастваща нужда от  изследвания , насочени  към виртуално въздействие на  преживените стресори и очакването на възможните изменения свързани  с климата стресори. Подчертаваме редица фактори, които могат да подпомогнат и подобрят психичното здраве в контекста на стресиращите условия на изменението на климата, да насърчат положителните, колективни действия и да допринесат за психосоциалната адаптация, както и необходимостта от по-нататъшна работа в тези области. По-специално обсъждаме теоретичните последици от индивидуалните и колективните действия след посттравматични  състояния   и потенциалните нови писти за изследване в контекста на изменението на климата. Включваме редица актуални и бъдещи инициативи в областта на общественото здраве, политиката, клиничните и изследователските дейности и отправяме препоръки във всяка от тези области.

Вече съществуват ефективни и осъществими методи за смекчаване на въздействието на изменението на климата, които, ако се прилагат своевременно и по подходящ начин, имат потенциала да предотвратят травми за поколенията. Надяваме се, че настоящият информационен документ ще послужи за изтъкване на наличните към момента доказателства, както и на доказателствата и действията, необходими за приоритизиране, насърчаване и защита на психичното здраве и благополучие на хората, общностите и обществата в условията на климатичните промени.